Fotografia Digitala Tehnica Si Compozitie Pdf 15
Download ::: https://shoxet.com/2t7M6j
Acum ma bag si eu in vorba, desi ca incepator amator ma simt ca-n groapa cu lei. Dar pana la urma trbuie sa spun si eu ce cred si anume ca digitalul ne va cuprinde din ce in ce mai mult. Si nu vad ceva rau in asta.Inca din anii 60 eram informati ca vine era informatiei. Pana prin 90 nu prea vedeam digitalul in jurul nostru. Bumul a venit dupa parerea mea in comunicatii prin introducerea GSM. A introdus tehnica digitala pe scara larga in domeniul audio.Tot lantul de la preluarea semnalului sonor, procesare, transfer la distante incredibile, stocare, arhivare, organizare arhivare si vizualizare dupa gustul si preferintele fiecaruia la auditia finala este digital. Si asta a adus un spor incredibil de performanta in toate sementele enumerate, dar maiales la utilizatorul final. Au ramas analogice doar capetele acetui lant. Senzorul de sunet, microfonul la un capat si difuzorul la celalalt.Idiferent cit de lung ar fi acest lant, prin zeci de relee si sateliti, semnalul odata convertit in binar, nu-si pierde din calitatea.Cine ar mai vrea astazi sa foloseasca sistemul clasic de telefonie prin cablu in care sunetul era distorsionat, acoperit de tot felul de zgomote si alte nenorociri? Basca ca nici nu mai este posibil pentru ca toti operatorii de telefonie au digitizat centralele de interconectare, retelele de transport au trecut pe fibra optica. Toate acestea nu ar fi fost posibile fara digital.La fel s-au desfasurat evenimentele si in vizual. Televiziunile ne-au impresionat cu performantele lor prin transmisiunile digitale. Inca inainte de 90 era o mare relizare prin raspindirea antenelor de satelit.Nivelul la care a ajuns tehnologia comunicatiilor a depasit nivelul de cunostinte si valorificare al omenirii. Pe zi ce trece tehnicile profesionale coboara in strada, bucurandu-se de acces tot mai larg.In privinta fotografiei si al aparatelor de fotografiat tehnicile digitale au intrat ceva mai tirziu. Primul experiment digital de captare a unei imagini cu ajutorul unui senzor a avut loc abia in 1975 la laboratoarele Eastman Kodak. Baiatul care a facut treaba asta se numeste Steven Sasson iar senzorul digital avea o incredibila rezolutie de 0.01 MP. Echivalentul in pelicula fotosensibila ar fi cel realizat de Joseph Niepce in 1829. Ideea a fost preluata de Dagurre care a scos 10 ani mai tarziu primul aparat de inregistrat imagini pe o placa, dagherotipul, comercializat in Franta acelor timpuri. prblema lui era ca timpul lui de expunere era de minim 8 ore la lumina buna. Cu toate acestea unii au reusit sa faca chiar si fotografii aeriene de bordul unui aerostat.Pelicula flexibila, nitroceluloza, o aduce Gerge Eastman in 1884. Apoi imagini color in 1903 pe suport transparent si in fine pelicula color KodaChrome in 1935 si Agfa in 1936, acesta din urma generalizandu-se apoi in intreaga lume. Astfel tehnica pe film are o experienta in spate de aprox. 150 de ani.In digital insa, Kodak scoate primul aparat digital pe piata DSC 100 abia in 1990.Imaginati-va into lume de milioane de aparate analogice pe film, de toate categoriile, de la SLR-uri profesionale la aparate de consum uzual si de retele de centre mari si mici de developare si transpunere pe hartie fotografica, acest aparat digital a trecut ca o curiozitate a tehnologiei, unde mai pui ca era si inabordabil ca pret.Dupa numai 10 ani, insa aparatul digital a preluat initiativa si a cucerit aproape in totalitate piata.Astazi nu prea se mai produc aparate pe film la scara mare. Doar producatorii de prestigiu care au adus unele modele pe culmile performantei.Pana si Hasselblad, un simbol al aparatelor pe film format mediu a lansat digitalul pe fomat mediu cu un senzor pe masura, 40 MP.Eu cred ca era digitala esteabia la inceput. Analogul apune. Incet dar apune. Ma intreb ce vor face acesti minunati cavaleri ai captarii imaginilor pe film cand acesta va ajunge pe cale de disparitie. Defapt am vazut atat la autorul articolului cat si la unii comentatori ca sunt utilizatori ai ambelor tehnici. Sunt mai mult decat profesionisti sunt adevarati artisti ai imaginilor si iubitori ai tehnicii foto. Mi-as dori sa pot fi in preajma unor asemenea profesionisti si sa prind cate ceva din aceasta minunata pasiune.Dar pana atunci sa vedem dece imaginea digitala este rece si matematica.Mai intai, parerea mea, ca pe dinafara nu e mare diferenta. Corpul camerei este acelasi, obiectivul este scelasi. Lumea incojuratoare pe care vrei s-o imortalizezi in imagini este cat se poate de analogica. Imaginea se formeaza cu ajutorul obiectivului dupa toate legile opticii din fizica clasica si alunge in planul senzorului absolut analogica. Mai mult chiar senzorul lucreaza in regim analogic si transforma aceasta imagine in semnale electrice analogice. Apoi aceste semnale analogice sunt citite cu rabdare de pe fiecare pixel din cei 10-20 de milioane de pixeli sau si mai multi formand o insiruire foarte mare de zeci de milioane de valori analogice. Abia acum intervine convertorul din analog in digital pentru transferul rapid al acestui volum mare de informatie catre procesorul specializat in analiza si comparatia acestor informatii in format digital de asta data si aplica corectiile necesare dupa cum au fost optiunile fotografului. Apoi sunt stocate in memoria disponibila si simultan prezentate pe display-ul aparatului pentru vizualizarea rezultatului. Aici vizualizam o imagine analogica. La fel si mai departe. Probabil ca aici in faza de analiza si corectie este diferenta fata de film unde imaginea ramane pe acesta asa cum a cazut in sutimea de secunda cat a durat expunerea.Unii producatori ofera optiunea de finalizare a rezultatului final cat mai aproape de aspectul pe film insa probabil ca nu este suficient. Probabil ca pe masura ce aceasta dorinta a utilizatorilor va fi mai sonora, producatorii vor solutiona cat mai favorabil acest aspect. Asta vad eu cu digitalul. Iar viitorul ne va aduce multe imbunatatiri si lucruri noi. De pilda pana acum senzorii au fost fie CCD, fie CMOS, alternand in performante in diferite perioade in aceasta viata destul de scurta. Si uite ca a aparut si un senzor nou, Foveon. Acesta are informatii complete de culoare pentru fiecare pixel din prima citire fata de ceilalti la care aceasta se obtine de la un grup de patru pixeli, fiecare inregistrand doar o culoare, apoi atribuirea unei valori finale de culoare fiecarui din cei patru se face de catre proceso printr-n algoritm demosacic stabilit. Nu stim ce surprize ne mai rezerva viitorul. Aproo de trainicia informatiei digitale, citem zilele trecute undeva pe un blog cum ca ilustrul astrofizician Stephen Hawking a declarat intr-o emisiune televizata ca singura ca poate intra si trece nealterata printr-o gaura neagra este aceasta informatie pura si rece. 2b1af7f3a8